yep...it's me

Nu stiu daca asa sunt toti oamenii, sau oi fii numai eu aia unica si bla bla (unica, la fel ca toti ceilalti) dar bag de seama ca imi place imposibilul sau ca sa las dramatismul la o parte, poate doar, imi place ceea ce este mai greu de avut, de realizat. It drives me crazy though...

be aware of what u eat





...because you may eat your words :))

Silent day



Toamna mea:
septembrie, racoare, frunze, aramiu, struguri, must, departe, plictiseala, scoala, bagaje, somn, melancolie, dor, ceai, avion, msn, skype, facebook, sila, facultate...

Twenties girl

Autoarea, Sophie Kinsella, este în acelaşi timp şi cea care a scris "Confessions of a hopaholic", de unde şi controversatul film. Personal consider că ecranizarea în sine nu a fost nici pe departe bună precum cartea. În acest caz, recomand amatorilor de genu cartea şi întreaga serie dedicată lui Becky Bloomwood: "Shopaholic Takes Manhattan", "Shopaholic Ties the Knot", "Shopaholic and Sister","Shopaholic and Baby".

I mean it, don't miss it!
Noutatea de această dată o reprezintă nuvela "Twenties Girl". Pe mine trailerul m-a convins!

Tipic românesc

Nimic nou şi neobişnuit, astăzi este una din zilele acelea ploioase, dar de vară, morocănoase, dar în care mi-am permis să ies din tipar şi o fac mai frumoasă, dacă pot să spun aşa; motiv pentru care, acum, proaspăt ajunsă acasă după o întâlnire cu un fost coleg şi prin urmare, depănarea amintirilor şi reactulizarea anumitor bârfe, mă simt mai cu mai multă poftă de viaţă.
Verificându-mi mailul am dat peste ceva interesant, care am considerat a fi o satiră super la adresa românului, poate chiar cel din operele lui Caragiale, veşnicul nemulţumit şi plin de problemele cotidianului, nemulţumit că parlamentarii fură, dar care nu se gândeşte că şi el ar proceda la fel în postura respectivă.
Fără alte cuvinte, vă invit să lecturaţi “Peisaj marin cu mitici” de Julius Constantinescu.


“Pe plaja din 2 Mai, o familie compusă din tată în maieu şi burtică de maestru emerit al tablelor, ţoapă coafată cu bigudiuri, costelivă, genul care nu se-ngraşă de-a dracu’ ce e şi copil de tip Goe, gălăgios şi enervant, îşi caută un loc unde să-şi pună cearşaful şi restul bulendrelor. Cară după ei calabalîcul standard – o sticlă de Timişoreana pentru campion, Frutti Fresh pentru loază şi o revistă de integrame pentru mă-sa, că e intelectuală.
“Mamă, mamă”, urlă Goe, “aici, aici!”. Titanul tablelor îşi înfige călcîiele în nisip şi, din cauza burţii, frînează anevoie, ca autobuzele cu burduf, în timp ce mă-sa, femeia pe faţa căreia se ghiceşte o bunătate sufletească rară, se întoarce şi e gata să-l pleznească.
“Mamă, mamă, aici am stat şi ieri”, zice Goe. “Uite coaja de la banană şi sticla noastră de cola” (ieri s-au respectat). Mă-sa se convinge că, într-adevăr, coaja de banană şi sticla de coca-cola pe care le aruncaseră ieri sînt tot acolo, se întoarce spre bărba-su şi zice, plină de scîrbă: “Băi frate, cîtă nesimţire! Îţi dai seama că ăştia nu fac curat pe plajă??”. ”

summer black in

hehehe...school's out, summer's in !
nu pot sa cred ca s-a terminat tot. un an intreg m-am consumat psihic imaginandu-mi ca bacu' va fi nu stiu ce nebunie. Pe de o parte a fost, o nebunie: pentru unii mai mult, pentru altii mai putin si aceasta ocazie vreau sa spun ca imi pare rau pentru....toti cei care au intampinat greutati la diverse probe si prin urmare au..picat. Chiar imi doresc sa creasca notele in urma contestatiilor depuse si sa aiba si ei tihna vacanta asta...
Daca inainte oboseam de la atata scris si invatat, acum parca m-am imbolnavit cu boala somnului:)). As dormi incontinuu si nu mai zic cata sila am sa ma dau din pat (si acum tot in pat sunt:))).
*** Best Black Dresses, september 2008

Finito y caputo

dacă Napoleon m-ar vedea ar fii invidios. Dacă el, după cum spun oamenii reuşea să facă trei lucruri în acelaşi timp, eu îl depăşesc azi. Scriu pe blog, în mintea mea îmi dictez gândurile, în timp ce mă imaginez a fii în dulap, căutându-mi haine de "town". Mă feonez, beau şi cafea, stau şi pe mess.

Concluzia?
Bacul m-a schimbat. A făcut din mine un om mai calculat în ceea ce pribeşte timpul şi mi-a arătat ca adevăratele valori ale vieţii constau în lucruri mărunte, cum şi prietenia se bazează pe adevăr şi sinceritate.
Ştiu că aberez; nu trebuie să îmi atrageţi atenţia. Nu-mi vine să cred că a trecut...bacul, monstrul si calvarul adunat în două săptmâni infernale, tăierea de capete şi uciderea eu-ului. :))
La sport am luat zece, (română+engleză) oral - la fel; a se observa că "zece" este dat factor comun:)).
Se anunţă un uichend incendiar, la figurat şi sper, nu la propriu.
Nota bene: la cât mai bune note!!! pupici

Infinit

Ultima săptămână de bac şi pe bune dacă realizez asta...
E dimineaţă; totul e chill. Ascult muzică lounge, beau cafeaua şi aştept să mi se usuce unghiile. Partea proastă este că trebuie să mă păcălesc cumva că trebuie să fac ceva variante, să repet, pentru că mâine nu mai am cum şi tot aşa...

Oricât aş încerca să nu mă gândesc, parcă totuşi mai tare o fac. Vreau la mare. Vreau Cafe del Mar. Vreau să fiu fericită, să nu mai fie lumea rea. Vreau să uit de toate pe o plajă, să simt soarele de dimineaţă şi nisipul....uuhhhh!!!!!
Mai e puţin şi-o fac şi pe asta.
Pentru moment însă, ma retrag la al meu iubit prieten Fermat. Tocmai mi-a trimis mesaj spunându-mi că are planuri mari pentru azi. Mai pe seară mă văd şi cu Lagrange, Bezout, Cauche...can't wait!!!

Pina Colada

ceee sooomn îmi este!!! de la 6 m-am trezit, pentru că la 5 nu am cedat invitaţiei de a mă ridica din pat,cu scopul de a mai trage de timp şi a mai (cum zice Denis) începe acţiunea "îngrăşatul porcului". Mâine este fericirea a III-a, proba română scris, şi dacă până acum plecam fără emoţii de la liceu, de mâine, pentru o săptămână intrăm la 220 W...gen.

S-o spun pe moldoveneşte: îmi chică ochii-n gurâ di somn:)) şi parcă nici nici cafea, cât de tare ar fi, nu mă ademeneşte. Aş putea încerca expresso de la starbucks care-ţi pune inima pe pause. Aş putea, dar nu am unde...
Partea şi mai genială e ca nici natura nu mă vrea fresh. E o vremeeeeee...de făcut copii (la xerox).
În speranţa că vor trece toate examenele cu bine, abia aştept marea....uff!!!!!

***îţi propun: La Caina - Bailando va

gaaaaata. îmi spunnnn! Bianca, du-te-nvaţă :))

Vogue (iunie 2009) - The Fashion and the fantasy




Ulalala!

ultima săptămână de şcoală, de liceu...cannot believe this.
Partea proastă este că nu mă simt nici măcar ca atare...În toţi aceşti patru ani, au fost zile când mi-am dorit să se termine odată, să încheiem balamucu', dar tot la fel, deseori, în liniştea ciudată din fiecare seară, realizam de fapt că realitatea este alta.
în fine...
chiar dacă sunt obosită, trebuie să-mi ridic moralul, pentru că numai aşa voi putea trăi frumos şi intens aceste ultimele clipe...urmează şi the prom night, care evident, presimt că va fi un fel de fashion show sau mai curând, o amestecătură de genuri, stiluri şi nu, numai...
Ultima oră de dirigenţie va fi faină, şi ea, ultima strigare de catalog a clasei Xii mie d., etc etc.

O altă chestie e că vreau nu am putut trece nepăsătoare peste un site, motiv pentru care am zis să vi-l vând ca pont...


Este vorba despre Coco's tea party.
Cred că (pentru că nu l-am bibilit pe toate părţile,..încă) are dacă te găseşti cumva indecis/ă în privinţa ţoalelor. În plus ce mi-a mai plăcut până acum ar fi...imaginea (too true to be light) şi vorba Anjelicăi...
"Nobody ever falls in love with you when you look great. It's a rule. The real ones love you when you are you." - Anjelica Huston


In memoriam

Se scutura din salcami o ploaie de miresme.
Bunicul sta pe prispa. Se gandeste. La ce se gandeste? La nimic. Innumara florile care cad. Se uita-n fundul gradinii. Se scarpina-n cap. Iar innumara florile scuturate de adiere.
Pletele lui albe si crete parca sunt niste ciorchini de flori albe; sprancenele mustatile barba... peste toate au nins anii multi si grei.
Numai ochii bunicului au ramas ca odinioara: blanzi si mangaietori.
("Bunicul"-Barbu Ștefănescu Delavrancea)

p.s. Îmi vei lipsi....




Call to action

The big secret

Cred ca daca zi de zi am viziona clipul urmator, lumea ar putea deveni mai buna, intr-o oarecare masura. Macar cativa dintre noi daca nu toti...
Enjoy it!



Ladies and Gentlemen of the class of 99...

Wear Sunscreen. If I could offer you only one tip for the future, sunscreen would be it. The long term benefits of sunscreen have been proved by scientists whereas the rest of my advice has no basis more reliable than my own meandering experience. I will dispense this advice now.
Enjoy the power and beauty of your youth; oh nevermind; you will not understand the power and beauty of your youth until they have faded. But trust me, in 20 years you'll look back at photos of yourself and recall in a way you cant grasp now how much possibility lay before you and how fabulous you really looked. You're not as fat as you imagine.
Don't worry about the future; or worry, but know that worrying is as effective as trying to solve an algebra equation by chewing bubblegum. The real troubles in your life are apt to be things that never crossed your worried mind; the kind that blindside you at 4pm on some idle Tuesday.

Do one thing everyday that scares you.Sing. Dont be reckless with other peoples hearts, don't put up with people who are reckless with yours. Floss. Don't waste your time on jealousy; sometimes you're ahead, sometimes you're behind.
The race is long, and in the end, it's only with yourself.

Remember the compliments you receive, forget the insults; if you succeed in doing this, tell me how. Keep your old love letters, throw away your old bank statements.
Stretch. Don't feel guilty if you dont know what you want to do with your life. The most interesting people I know didn't know at 22 what they wanted to do with their lives, some of the most interesting 40 year olds know still don't.

Get plenty of calcium. Be kind to your knees, you'll miss them when they're gone.
Maybe you'll marry, maybe you won't, maybe you'll have children, maybe you won't, maybe you'll divorce at 40, maybe you'll dance the funky chicken on your 75th wedding anniversary. Whatever you do, don't congratulate yourself too much or berate yourself either your choices are half chance, so are everybody elses. Enjoy your body, use it every way you can. Don't be afraid of it, or what other people think of it, it's the greatest instrument you'll ever own...
Dance even if you have nowhere to do it but in your own living room.
Read the directions, even if you don't follow them.
Do NOT read beauty magazines, they will only make you feel ugly.
Get to know your parents, you never know when they'll be gone for good.Be nice to your siblings; they are the best link to your past and the people most likely to stick with you in the future. Understand that friends come and go, but for the precious few you should hold on. Work hard to bridge the gaps in geography in lifestyle because the older you get, the more you need the people you knew when you were young. Live in New York City once, but leave before it makes you hard; live in Northern California once, but leave before it makes you soft.
Travel. Accept certain inalienable truths, prices will rise, politicians will philander, you too will get old, and when you do you'll fantasize that when you were young prices were reasonable, politicians were noble and children respected their elders.
Respect your elders.
Don't expect anyone else to support you. Maybe you have a trust fund, maybe you have a wealthy spouse; but you never know when either one might run out.
Don't mess too much with your hair, or by the time its 40, it will look 85. Be careful whose advice you buy, but, be patient with those who supply it. Advice is a form of nostalgia, dispensing it is a way of fishing the past from the disposal, wiping it off, painting over the ugly parts and recycling it for more than its worth.
But trust me on the sunscreen...

(Baz Lhrmann-Everybodys Free)

Sursa: Youtube.com

The city of tomorrow

Babcock Ranch este “primul oraş din lume care va fi în totalitate alimentat cu energie solară". El va avea aproape 20.000 case, dar şi spaţii comerciale, companii din industria uşoară, spaţii pentru birouri - toate clădirile fiind ecologice.
Oraşul va fi construit de Kitson & Partners pe o suprafaţă de aproximativ 6.900 de hectare. Acesta va include cea mai mare centrală electrică fotovoltaică din lume, care va fi operată de Florida Power & Light.
"The city of tomorrow", după cum este numit Babcock Ranch va fi situat în statul Charlotte, USA, în apropiere de aeroportului Southwest Florida International Airport. Construcţia oraşului despre se prezice că cel puţin toată America va vorbi este programată a începe în luna iulie 2010.
“Babcock Ranch will be a living laboratory for companies, workers and families ready to reap the rewards of innovation,” said Syd Kitson, chief executive of Kitson & Partners, a company that will create 20,000 jobs.

Sursa: CleanTechnica.com

Diferente

10 (zece)

In primul rând aş vrea să spun "Hristos a inviat!", urmat de urările de rigoare (sănătate, fericire, implinire şi tot ce vă doriţi).

În al doilea rând, iepuraşul s-a gândit şi la voi; de aceea m-a rugat să vă arat un blog super interesant -- CookedBrains.

Iată câteva dintre articolele care mi-au atras atenţia:
1. Sunetul imaginii
2. Looking into the past
3. Ice cubes
4. Post it design
5. Holders
6. 12 gauri in pamant - must see
7. Chinese height && coffee/tea
8. FOODscapes
9. NO PANTS!! :))
10.Plase ingenioase part 1.part 2.


School thing



Lumea noastra este plina de lucruri uimitoare si uneori ciudate legate de geografie si geologie. Atat de multe, incat s-ar putea ca niciodata sa nu aflam toate secretele pe care natura le tine ascunse. Iata mai jos cateva dintre aceste lucruri uimitoare despre geografie, geologie si pamant.

1. Al doilea cel mai lung nume geografic este “Taumatawhakatangihangak oauauotamateaturipukaka pikimaungahoronukupokaiwhe nua kitanatahu” (85 de litere) si este numele unui deal din Noua Zeelanda iar traducerea ar fi “locul unde Tamatea, omul cu genunchi mari, care aluneca pe versanti, se catara si inghitea munti, cunoscut ca mancatorul de pamant, ii canta la fluier iubitei lui”. Era cel mai lung nume pana recent, cand a fost surclasat de catre "Krung thep maha nakorn amorn ratana kosin­mahintar ayutthay amaha dilok phop noppa ratrajathani burirom udom rajaniwes­mahasat harn amorn phimarn avatarn sathit sakkattiya visanukamprasit" in Tailanda (163 de litere).
***daca vrei sa vezi mai multe, try this.

2. Lesotho, Vatican si San Marino sunt singurele tari inconjurate de alta tara.

3. Llanfairpwllgwyngyllgogerychwyrndrobwyll llantysiliogogogoch este cel mai lung nume de sat din lume si se afla in Tara Galilor. (curios cum se pronunta?? click here.)

4. Cel mai scurt nume a unui loc este ‘Å’ si se gaseste atat in Suedia cat si in Norvegia. In limbile scandinave ‘Å’ inseamna “rau”. Semnele stradale cu acest nume sunt furate extrem de des tocmai pentru raritatea lor.

5. Cel mai mare oras din lume (calculand suprafata) este Hulunbuir din Mongolia care se intinde pe 263,953 km patrati.

6. Cea mai ridicata temperatura inregistrata vreodata a fost in El Azizia din Libia de 58 grade Celsius, cea mai scazuta a fost de -56 grade Celsius inregistrata in Vostok, Antarctica. Cea mai ridicata temperatura medie se inregistreaza in Australia de Vest, adica 36 grade Celsius.

7. Cu toate ca Everest are cea mai inalta altitudine luand in calcul nivelul marii, Muntele Chimborazo-Ecuador este cel mai aproape de ceruri.

8. Alaska este cel mai la nord, est si vest stat al Americii.

9. In 1811 si 1812, trei cutremure de circa 8 grade pe scala richter, au facut ca raul Mississippi sa curga invers. Tot aceste cutremure au creat si lacul Reelfoot din Tennessee.

10. Padurea amazoniana produce mai bine de 20% din cantitatea de oxigen din lume.

11. Desi pare ciudat, Antarctica este, de fapt, un desert. Precipitatiile medii anuale sunt de circa 5 cm,iar umiditatea este mai scazuta decat in desertul Gobi.

12. Canada are mai multe lacuri decat restul lumii la o lalta.

13. Dupa Varsovia, Chicago are cea mai numeroasa populatie poloneza din lume.

14. Istanbul este singurul oras care se afla pe doua continente.

15. Porecla New York-ului, "The Big Apple", a fost data de catre muzicienii de jazz in anii '30 care foloseau cuvantul "apple" pentru a denumi orice oras. Cum New York-ul era un oras mare si important in care sa cante, l-au numit The Big Apple.

16. Siberia contine mai bine de 25% din padurile lumii.

17.

Who am I? What I want?

De obicei ma descarc aici, dar am asa o stare ca nici macar ce sa scriu nu stiu.
Nu stiu ce sa mai vreau, ce sa nu mai vreau, pentru ca chiar am ajuns sa realizez ca orice ar fi, oricat de mult am schimba noi firea lucrurilor, pana la urma tot cum vrea El se intampla...ba mai rau; uneori se intampla ca atunci cand stranesti praful pe rafturile din camera in care nu intrii, eventual doar de sarbatori.
Chiar am ajuns sa inteleg ca pana la urma ce rost are sa ne grabim, ca exista lucruri importante pentru care sa ne focusam atentia in prezent si ca...mai rau fac, visand.
Un singur lucru as vrea sa stiu? Care este antidotul dorintei? Spre exemplu...deja imi doresc ceva. Cred ca ajung din nou la lectiile gen LMT. Totul depinde de noi, afterall..

Melodia e funny, GEN

not my style, though.

Friendship

A dog has no use for fancy cars, or big homes, or designer clothes. A waterlogged stick will do just fine. A dog doesn’t care if you’re rich or poor, clever or dull, smart or dumb. Give him your heart, and he’ll give you his.

How many people can you say that about? How many people can make you feel rare, and pure, and special? How many people can make you feel...extraordinary?


John Grogan - "Marley & Me"

Atlas de Mitocanie urbana

Este duminica seara, timp caracterizat prin a fi dedicat lenevirii si relaxarii. Stiu ca nu am mai scris de ceva timp, dar sunt inca bine. Ceea ce mi-a atras atentia:)) in seara asta, a fost un atlas, dar nu orice fel de atlas, ci unul de mitocanie urbana, pentru ca aveam nevoie de unul. Am sa ma limitez la aceste detalii pentru ca fiecare dintre noi cunoastem maniifestarile acestor specii.Va urez vizionare placuta!

All that jazz....

Ce seara melancolica de duminica seara...asa se intampla mereu. In timpul saptamanii nici nu-mi dau seama cum trece timpul pe langa mine, iar atunci cand am timp de o scurta relaxare, pic in melancolie.
In seara asta m-am uitat la The curious case of Benjamin Button. Mi-a placut filmul!
A fost interesant sa realizez ca bunicii sunt ca niste copii. Cred tot ce le spui si gasesc fascinant orice este nou. Apoi, mi-am dat seama, cat de in siguranta ma simt printre ai mei, chiar si noaptea tarziu, cand "casa respira" si mi-am dat seama, ca daca astazi ar fi fost ziua ta ti-as fi urat urmatoarele:
"For what it's worth: it's never too late or, in my case, too early to be whoever you want to be. There's no time limit, stop whenever you want. You can change or stay the same, there are no rules to this thing. We can make the best or the worst of it. I hope you make the best of it. And I hope you see things that startle you. I hope you feel things you never felt before. I hope you meet people with a different point of view. I hope you live a life you're proud of. If you find that you're not, I hope you have the strength to start all over again."
Sper sa iti placa si, chiar daca nu este ziua ta,oricum,iti urez asta, din suflet.

Evening mood

Imi place...


Imi place...

Povestea nemuritoare a unei muritoare


Intr-un tinut indepartat, dintr-o tara indepartata, unde harta sta atarnata in cui si barcile se plimb pe apa, a fost odata ca niciodata o fata.Si era una la parinti si mandra-n toate cele; cum e.....mm..fecioara? nu..nu e fecioara si nici noi nu suntem sfinti; dar era foarte mandra de ea. O fata frumoasa ca soarele si cu ochi senini ca marea, o adevarata incantare pentru imparatie, cu rochii din cele mai fine si scumpe matasuri si pantofi din cel mai stralucitoare diamante. Dar fata noastra avea un defect - era deosebit de zgarcita , egoista, si foarte plina de ea :credea k e de ajuns sa ai rochii stralucrioate pentru a fi la fel de lucitoare precum un luceafar.Insa a deveni luceafar presupunea mutl mai multe calitati, calitati ce ii lipseau printesei noastre.Si astfel, dupa ani intregi petrecuti la sanul mamei si pieptul cald al tatalui, fata a trebuit sa isi ia viata in propriile maini si in felul aceasta Tiffany a ajuns sa vada ca viata e ceva mai grea si ca sunt lucruri care conteaza. Cu toate acestea, ea nu si-a indreptat greselile cu care a crescut, dar totusi a ajuns sa se planga de felul in care altii o tratau, nerealizand de fapt, ca este parte din comportamentul ei si ca probabil, acesta este motivul pentru care o deranjau.
In dorinta ei de a ajunge regina, si de a domni peste capetele tuturor, printesa no0astra a inceput cautarea unui print. Si nu dorea orice fel de print! Ci unul stralucitor, bogat, carismatic, un print cu un cal alb precum zapada proaspat cernuta ce putea sa zboare mai repede ca vantul, si mai repede chiar decat gandul. A inceput draguta de ea sa mearga la cele mai importante petreceri, la cele mai mondene evenimente din imparatia ei, in cautarea mult doritului sortit.Si dupa ceva timp a intalnit alesul. Intr-un decor de invidiat, in lumina protectoare a lunii si in timp ce pana si stelele cu a lor lumina aurie ii contemplau, Charles a sarutato pe Tiffany. Pe marginea lacului broastele molfaiau de bucurie iar doua ratuste galuste se uitau cu o invidie de nedescris. Isi doreau din tot suflet sa fie in locul ei, pentru a putea simti dorinta, pasiunea, iubirea, sentimentul general de acei fluturasi rebeli care o ametisera pe Tiffany.Parea ca e dragoste adevarata. Nimic nu putea fi mai perfect, totul era de vis: peisajul, atmosfera, timpul, locul... si iubitul! Toate erau perfecte! Si, convinsa k el e sortitul, ca el e viitorul ei sot, alaturi de care va petrece ani multi si fericiti, Tiffany i se darui cu toata inima si pasiunea de care era capabila lui Charles. S-au iubit sub lumina blanda a lunii, intr-o atmosfera idila unde parea ca intreaga natura ia parte si se bucura de comuniunea lor. Nimic nu putea fi mai frumos, dragostea parea ca a invins orice obstacol, iar cei doi erau fericiti, imbratisati, sub crengile unui nuc stufos.Dar, dupa ce toata s-au iubit oglindindu-se in apa cristalina, la rasarit Charles a trebuit sa plece la vrajitorul Wiulor pentru ca acesta sa ii dea potiunea care il ajuta sa isi dea seama daca fata era intradevar era cea aleasa. Substanta din culoarea aracetului dar cu gust de ananas, cu gust de rodii si cartofi trebuia bauta de tanara domnita si daca i se mareau buzele de odata, asta insemna ca da, ea era aleasa. In schimb, in drum spre taramul vrajitorului Wiulor Charles a fost atacat, rapit si ucis in lupte crancene de niste dipsomani care il cautau de mult sa-i fure toti banii. Charles mintise in stanga si in dreapta, chiar si pe Tiffany, ca este fiul imparatului Portocaliu, din tinuturile Slonului dar defapt, el era fiul unei croitorese si a unui cizmar de la cetate Slonului.

Atunci a fost romanizarea, acum...americanizarea


14 februarie..ce zii frumoasa cu soare!..si atat! Ce valentine's day?
Din pacate Valentine's-ul e mult prea in, iar Dragobete sunt total out.
Ma gandeam ca pe zi ce trece ne americanizam. E adevarat ca ar fi foarte ciudat sa mergem la un magazin cu mancare rapida (fast food) si sa cerem un caine fierbinte-hotdog, dar de aici pana la a sarbatori cu mare taifas si devotament valentine's-ul este totusi un pas. In plus, nu stiu daca ati observat, dar parca si de craciun lumea ureaza Merry Christmas! sau Merry Xmas sa fie si mai trendy.
Am uitat sa fim romani sau...cum?
Plus ca...think about...adica, de ce sa creem o zi a iubirii in cuplu, cand se presupune, la o adica, ca cele doua persoane stau impreuna pentru ca se iubesc; celelalte tipuri de relatii nu se iau in calcul. Ar fi frumos sa fie un fel de Valentine's al iubirii intre oameni. Sa te trezesti pe 14 februarie si sa iti impui in gand: azi nu mai tip la colega mea total insuportabila si nu ma mai uit urat la tipul ciudat de la coltul strazii care in fiecare zi se ia de mine. Asa da!
Dar stau mai apoi si ma gandesc, oare lumea se implica chiar atat de mult in sarbatorirea acestei zile? Tu cand iubesti o persoana astepti 14 februarie sa ii transmiti sentimentele nutrite? I don't.
Si pana la urma, asa cum am mai spus, avem Dragobetele si daca pana acum nu am realizat suna mai romantic: "dragobete"; ce cuvant frumos!
Mai ramane sa uram in loc de Paste fericit, Happy Easter si totul e ok. La urma urmei tot acolo e.

Oglinda, oglinjoara...

Mama mia! ce mai trece si timpul asta...pppfffu...trece timpul pe langa noi, imbatranim, uitam sa ne bucuram de ceea ce avem si uite asa, ajungem intr-un punct al vietii noastre in care ne plangem dorul anilor si clipelor trecute. Trecutul, amintirile, sunt frumoase pentru unii, mai putin frumoase pentru altii, dar oricare ar fi situatia, ele raman in urma, intr-un folder cu numele fiecaruia ce contine poze si filmulete pe care numai noi le putem viziona. Nu demult, profa de filozofie, intreba...cum ar fi daca, intr-o zi, as face schimb de amintiri cu un amic dintre ai mei. Cu siguranta, fiecare dintre noi ascundem, secrete mai mici, secrete mai mari, secrete care ar putea deztrama multe si ar creea suferinta si prin acest schimb de amintiri, multe ar iesi la iveala, sau, daca persoana respectiva s-ar metamorfoza brusc in persoana ta, dar cu eu-ul ei, probabil ca ar tine pentru ea cele aflate, de teama sa nu se afle sau nu.
Intotdeauna este un ,,sau nu". Have you noticed?
De cateva zile ma gandesc cum ar fi daca o persoana s-ar oprii sa se priveasca in oglinda, un timp indelungat, poate chiar imposibil de indepartat. Gandeste-te la o fetita. Are 13 ani, este frumoasa foc: ochi albastrii ca o petala de miozot si parul cret cu bucle de aur. Din greseala, da peste o oglinda si cand se priveste zambeste pentru ca ii place ce vede; stie ca este frumoasa!
Dar anii trec si pentru ea, ca pentru oricine altcineva si dupa cativa ani, ea are deja 18 ani. Ai sa razi acum daca esti ceva mai in varsta, dar cineva spunea ca adolescenta ar fi grea si tind sa cred ca are dreptate in felul lui. Baieti, emotii, iubiri desarte, grupuri de prieteni si anturaje care mai de care mai nebune, ambitii prostesti si lista poate continua...
Ideea e ca omul se schimba in 5 ani, mult, vad si eu cum zilnic mai imi apare un rid (eu am o scuza: se intituleaza bac, sau, altfel spus mate, fizica si de acum trebuie sa incep sa invat si romana, deci:)) dupa bac fac botox ---evident, o gluma!)
Si ca sa imi termin ideea, ma intrebam, cum va reactiona fata cand va vedea diferenta? Cand va vedea ca chipul ei de portelan nu mai este acelasi pentru ca probabil inca este la pubertate, cand va vedea ca poate nu mai are privirea acea dulce si senina.
De ce oare ne schimbam asa de tare? Ne schimba timpul, viata? sau, este totul ceva psihic, la urma urmei.

O sută de feţe

Oare...asa suntem si noi oamenii, cand se vorba ca "fiecare are o mie de fete" se valideaza?

Din candela timpului...

Departe de iluzii desarte, departe de iubiri nedescoperite, mai greu este sa fi apartinand vreodata unei alte lumi.
Imagineaza-ti.
Tu, familia ta si alta lume.
Oricat de mult te-ai schimba, oricat de mult ar trece timpul, tu, daca ai crezut vreodata in ceva, intr-o prietenie, in niste oameni, mereu iti va fi dor de ei si mai mult de atat, iti va fi dor de clipele petrecute cu ei. Nu ma refer la amici fara niciun scop comun, nu ma raportez la oameni ce-si pierd timpul meditand la o sticla...de ceva. Si aceea este prietenie-adevarat-,dar, ma refer la o prietenie pe care nu stiu cati au avut-o.
Si nu conteaza ca erai copil. Cand erai copil credeai orice vedeai, iubeai orice zambet si jucarie care scotea sunete jucause.Culmea este ca...cei care pleaca dintr-un loc in care au crezut adanc, indiferent de varsta, mereu ii vor avea in minte pe acei; cei care sunt inca acolo, mereu isi vor dori sa fie in alt loc, pentru ca asa este omul, nu stie sa aprecieze valoarea unui bun.
Si cel mai ciudat este, ca as vrea sa fiu mai explicita si nu pot.
Nu imi vei intelege of-ul din acest post. Nici nu vreau, poate.
Vroiam doar sa ma descarc.