Mama mia! ce mai trece si timpul asta...pppfffu...trece timpul pe langa noi, imbatranim, uitam sa ne bucuram de ceea ce avem si uite asa, ajungem intr-un punct al vietii noastre in care ne plangem dorul anilor si clipelor trecute. Trecutul, amintirile, sunt frumoase pentru unii, mai putin frumoase pentru altii, dar oricare ar fi situatia, ele raman in urma, intr-un folder cu numele fiecaruia ce contine poze si filmulete pe care numai noi le putem viziona. Nu demult, profa de filozofie, intreba...cum ar fi daca, intr-o zi, as face schimb de amintiri cu un amic dintre ai mei. Cu siguranta, fiecare dintre noi ascundem, secrete mai mici, secrete mai mari, secrete care ar putea deztrama multe si ar creea suferinta si prin acest schimb de amintiri, multe ar iesi la iveala, sau, daca persoana respectiva s-ar metamorfoza brusc in persoana ta, dar cu eu-ul ei, probabil ca ar tine pentru ea cele aflate, de teama sa nu se afle sau nu.
Intotdeauna este un ,,sau nu". Have you noticed?
De cateva zile ma gandesc cum ar fi daca o persoana s-ar oprii sa se priveasca in oglinda, un timp indelungat, poate chiar imposibil de indepartat. Gandeste-te la o fetita. Are 13 ani, este frumoasa foc: ochi albastrii ca o petala de miozot si parul cret cu bucle de aur. Din greseala, da peste o oglinda si cand se priveste zambeste pentru ca ii place ce vede; stie ca este frumoasa!
Dar anii trec si pentru ea, ca pentru oricine altcineva si dupa cativa ani, ea are deja 18 ani. Ai sa razi acum daca esti ceva mai in varsta, dar cineva spunea ca adolescenta ar fi grea si tind sa cred ca are dreptate in felul lui. Baieti, emotii, iubiri desarte, grupuri de prieteni si anturaje care mai de care mai nebune, ambitii prostesti si lista poate continua...
Ideea e ca omul se schimba in 5 ani, mult, vad si eu cum zilnic mai imi apare un rid (eu am o scuza: se intituleaza bac, sau, altfel spus mate, fizica si de acum trebuie sa incep sa invat si romana, deci:)) dupa bac fac botox ---evident, o gluma!)
Si ca sa imi termin ideea, ma intrebam, cum va reactiona fata cand va vedea diferenta? Cand va vedea ca chipul ei de portelan nu mai este acelasi pentru ca probabil inca este la pubertate, cand va vedea ca poate nu mai are privirea acea dulce si senina.
De ce oare ne schimbam asa de tare? Ne schimba timpul, viata? sau, este totul ceva psihic, la urma urmei.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu